Sectiunea VIII

Arta de a comercializa
Galina Şelari

Informaţia Biroului Naţional de Statistică despre activitatea externă a Moldovei în perioada ianuarie-aprilie 2006, iarăşi ne-a amintit că stabilitatea economică şi socială a ţării depind în mare măsură de sectorul agrar - în localităţile săteşti trăiesc peste 60% de cetăţeni ai Moldovei, peste 50% din populaţia ocupată  este încadrată în agricultură şi în industria legată de aceasta, iar ramurile prelucrătoare ale producţiei agricole produc peste 50%  producţie industrială. Şi, în sfârşit, anume acestor grupe de mărfuri le revine 50% din exportul Moldovei. Acestea sunt realităţile noastre, care trebuie înţelese ca o determinantă, şi în aşa fel să monitorizăm şi să prevedem problemele.

Deci, pentru patru luni a anului curent, 2006, pentru prima dată la etapa „creşterii economice” volumele exporturilor ţării au diminuat cu 10%, şi anume din cauza scăderii bruşte a exportului mărfurilor agroalimentare: producţiei animaliere(-22.9%),creşterii plantelor(-15%), alimentare şi băuturi(-13.2).Cu toate acestea, se atrage atenţia în special principalului produs destinat exportului moldovenesc - producerea vinicola - o scădere cu 11% (în anul trecut - +11%).

Cu toate acestea, creşterea ratei importului continuă. Cauzele sunt clare: creşterea economică de 6 ani şi tot încă crescânde sumele băneşti trimise de peste hotare de către cetăţenii RM. Un obstacol pentru creşterea continuă a exportului Moldovei a fost interzicerea şi comercializarea vinurilor, fructelor şi legumelor pe piaţa Rusiei. După spusele ministrului economiei şi comerţului, situaţia creată reprezintă o „neînţelegere tehnică” cu careva nuanţe politice. În realitate, probleme tehnice legate de exportul legumelor şi fructelor există deja de un an, dar şi  problema „vinicolă” de asemenea.

Problema tehnica nu este o problema uşor de rezolvat. In cadrul OMC, de exemplu, există nişte proceduri şi mecanisme speciale pentru rezolvarea „conflictelor tehnice”, dar ele nu se rezolvă rapid, după cum arată practica. Însă Rusia încă nu este membru al OMC, de acea asemenea proceduri de lungă durată noi nu putem să utilizăm. Dar există o altă organizaţie internaţională de profil - Organizaţia Internaţională pentru Viticultură. Sarcina de bază a acesteia este dezvoltarea ramurii în interesele ţărilor membre, dar de asemenea şi  garantarea corespunderii metodelor de analiză cu standardele internaţionale existente, recunoscute de OIV. Însă nu se ştie de ce despre aceasta noi ne-am amintit şi ne-am adresat doar în luna mai a anului 2006. Cu toate acestea, după părerea specialiştilor, lipsa de pe piaţă timp de o lună poate cauza o pierdere de 10 %.

Agricultorii din Moldova astăzi sunt destul de îngrijoraţi nu numai de faptul cum să strângă o roadă abundentă, dar şi pe urmă ce să facă cu ea, inclusiv cum să vândă poama. Nu li adaugă optimism nici faptul că preţurile la petrol şi la motorină iarăşi vor creste în mediu cu 3%. 

Desigur, nu putem nega cuvintele Ministrului Еconomiei şi Comerţului care susţine că pieţele de desfacere trebuie diversificate, „fiindcă aceasta reprezintă o cerinţă elementară pentru securitatea economică şi înţelepciunea de viaţă”, iar situaţia în care aproape  ⅓ din toată producţia exportată şi  ⅔ din producţia grupei mărfurilor de bază orientată spre piaţa unei ţări - a Rusiei - este economic periculoasă. Cu deficitul comercial se poate de luptat şi prin investiţii -„trebuie de investit nu numai în producţie şi dezvoltarea tehnologiei, dar şi în promovarea produselor pe alte pieţe ”. 

Nu este clar totuşi, de ce diversificarea pieţelor  de desfacere este legată de reducerea prezenţei pe o piaţă tradiţională, cucerită fără dificultate şi destul de vastă - piaţa Rusiei? Cu toate acestea, nu se ia în consideraţie faptul că cucerirea de noi pieţe şi pătrunderea în alte segmente ale pieţei este un proces anevoios, costisitor şi îndelungat. Cu atât mai mult că situaţia pe piaţa internaţională a vinului la moment nu este deloc facilă. 

Conform datelor companiei informaţionale analitice Cyclope, consumul de vinuri în lume creste în comparaţie cu alte băuturi. Atacul din partea producătorilor din Lumea Nouă (SUA, Argentina, Chile, dar şi Australia, Noua Zeelandă şi RSA) s-a redus, pe când viticultorii din Europa, în special din Franţa, au început din nou să acapareze noi pieţe, lăsate în anii 1990. Atunci exportul vinurilor din Chile, California, Argentina crescuse mai mult decât de 4 ori, iar din Australia de 12 ori. Cu toate acestea, se presupune că în anii viitori concurenţa dintre diferiţi producători, în special pentru pieţele chinezească şi americană, va creşte şi este greu de spus cine va deţine victoria. Am dori să menţionăm faptul că viticultorii din lumea întreagă apreciază piaţa rusească ca una dintre cele mai perspective pieţe, doar consumul de vin pe cap de locuitor în FR după anul 2000 a crescut de 2.8 ori (până la 7 litri pe an). Şi aceasta nu este limita: creşterea bunăstării în ţară poate duce la scăderea consumului băuturilor spirtoase puternice. Proporţional ar putea creşte consumul de vinuri. 

Apropo, creşterea exportului vinurilor franţuzeşti a fost atinsă în mare măsură datorită creşterii vânzărilor acestuia în Rusia. Cu toate că China, din punctul de vedere al viticultorilor, este în general vid: nivelul consumului pe cap de locuitor atinge doar 0.27 litri, dar să pătrunzi şi să te afirmi pe piaţa chinezească vinicolă, luând în consideraţie gradul de închidere a acesteia şi concurenţa puternică, este destul de complicat. Este evident şi faptul că mărirea cotei vinurilor moldoveneşti pe piaţa UE este de asemenea puţin probabilă; după evaluările experţilor Băncii Mondiale, cota parte a mărfurilor exportate de către RM în UE şi care nu au un regim preferenţial nu atinge nici 2%, iar băuturile alcoolice în schema GSP nu se includ. A concura „pe baza comună” cu cei mai de seamă producători de vinuri pe teritoriul lor propriu, noi până ce nu putem. Dar şi UE are probleme, fie chiar şi de alt gen. 

Pentru mulţi în Moldova a fost o noutate neaşteptată faptul că în Europa există supraproducţie de vinuri. La 7 iunie Comitetul pentru reglarea pieţei vinurilor al Comisiei Europene au luat decizia de a prelucra vinul în Franţa şi în Italia. Se presupune, că vor fi prelucrate 3 mln hectolitri de vin franţuzesc (inclusiv 1.5 mln. vin de calitate) şi 2.6 mln hectolitri de vin italian (inclusiv 100 mii de calitate). Pentru aceste scopuri din bugetul UE se prevede să se acorde suma de 131 mln. Cu toate acestea, cereri la distilare parvenite de la Spania şi Grecia încă se mai discută. Spirtul primit în urma prelucrării va fi utilizat numai în scopuri tehnice sau în calitate de biocarburant.

Comentând startul „campaniei specializate în prelucrarea vinului”, Comisarul pe agricultură şi dezvoltare agrară Mariann Fischer Boel, a remarcat faptul că prelucrarea tehnică devine un instrument obişnuit pentru reglarea pieţei vinului în UE: se realizează suportul producătorului, dar nu se rezolvă problema de bază - în Europa se produce prea mult vin care nu găseşte pieţe de desfacere.            

Iata de ce, după părerea Comisarului Uniuniii Europeene, sectorul vinicol este necesar să fir reformat, reperele de bază fiind:                                                

·        Creşterea competitivităţii şi ameliorării calităţii vinurilor (vinurile din ţările UE - cele mai bune din lume), acapararea pieţelor tradiţionale şi cucerirea pieţelor noi, atât în interior, cât şi în exterior;

·        Crearea unui sistem de mecanisme de piaţă clare care ar garanta echilibrarea cererii şi ofertei pe piaţa vinului;

·        Crearea unor condiţii pentru păstrarea tradiţiilor de producere a vinurilor în UE şi îmbunătăţirea mediului social şi natural un regiunile agrare.

UE a hotărât să acţioneze rapid: propunerile pentru schimbarea legii trebuie să fie înaintate până la sfârşitul anului 2006. Acestea reprezintă şi pentru Moldova puncte dfe reper, dacă ea doreşte nu numai să producă vin, dar şi să-l comercializeze.