Sectiunea VII – iulie 2005

Moldova - Transnistria: nu distrugeţi până la temelie
Alexandr Romanov

Businessul de pe ambele maluri ale Nistrului s-a dovedit a fi ostaticul politicii 

"Piaţa Transnistriei: influenţa acesteia asupra politicii şi economiei Republicii Moldova" este tema raportului analitic,  întocmit de Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme (CISR) la iniţiativa fondului german Friedrich Ebert Stiftung.  În urma prezentării şi dezbaterii raportului cu participarea unui şir de experţi independenţi şi reprezentanţi ai diferitor structuri de pe ambele maluri ale Nistrului, s-a constatat o coincidenţă a poziţiilor părţilor asupra multor subiecte. Diferenţe au existat doar în interpretarea acestora. Dar să le luăm pe toate pe rând. 

PARADOXURILE NEŞTIINŢEI 

„Nu ne cunoaştem prea bine, de aceea toate încercările de a găsi o limbă comună au eşuat  deocamdată”, cu aceste cuvinte a început prezentarea raportului directorul CISR - Anatolii Gudim. „Structurile internaţionale încearcă, prin finanţarea multor seminare, „mese rotunde” şi proiecte, să impună organizaţiile neguvernamentale, mass-media şi alţi reprezentanţii ai societăţii civile, să caute mai activ punctele de tangenţă. Între timp, structurile administrative de pe cele două maluri nu doresc să comunice între ele, să analizeze şi să perceapă argumentele, să caute soluţii  reciproc avantajoase. Trebuie oare să ne surprindă faptul apariţiei  propunerilor din partea Rusiei, Ucrainei, OSCE de soluţionare a conflictului, în timp ce participanţii nemijlociţi ai conflictului nu înaintează nici o iniţiativă şi nu manifestă dorinţa de a veni în întâmpinare, de a căuta soluţii de compromis. Iată de ce una dintre sarcinile de bază ale cercetării noastre este de a arăta posibilitatea interacţiunii economice dintre Moldova şi Transnistria, de a influienţa, prin   hotărârile luate în prezent, legăturile de afaceri, atât între cele două maluri, cât şi în plan regional. 

Importanţa analizei efectuate de Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme, este evidenţiată în introducerea  raportului prin afirmaţia că „existenţa problemei transnistrene în dimensiunea sa economică, afectează într-o mare măsură nu doar politica, dar şi economia,  şi, mai mult decât atât, însăşi existenţa Republicii Moldova ca stat european tânăr”.  Ideea de bază a raportului ţine de influenţa semnificativă şi multilaterală a economiei transnistrene asupra Moldovei, dar acest fenomen este puţin studiat şi nu este luat în consideraţie de către politicieni la luarea unor sau altor decizii. În cadrul discuţiilor despre studiul efectuat de CISR, experţii au subliniat faptul că, în acest caz, nu este vorba doar de o influenţă directă, ci  şi de o cooperare regională cu participarea economiei transnistrene. 

Ce se are în vedere în acest caz? În  raport sunt prezentate o mulţime de fapte şi date statistice, care ne determină să nu privim economia regiunii de pe malul stâng prin prisma noţiunii stereotip de „gaură neagră”. Dinamica exportului Transnistriei în ţările UE, în raport cu ansamblul volumului de livrări în străinătate în ultimili ani, este mai mult decât impunătoare: anul 2000 - 19,3%, 2001 - 23,4%, 2002 - 34,0%,  2003 - 32,2% şi 2004 - 33,3%. Cei care doresc, se pot convinge cu uşurinţă că succesele Republicii Moldova în această privinţă sunt mult mai modeste – anul trecut ea a atins cea mai înaltă pondere a exportului în ţările UE - 30,1% din volumul total de livrări în străinătate. Ar fi naiv să se afirme că, comerţul Transnistriei cu  ţările UE poartă un caracter criminal şi faptul că acesta poate fi inclus în categoria de „gaură neagră”, ca de altfel, şi exportul în ţările mediteraneene şi  balcanice, ponderea căruia a crescut în cadrul structurii comune de livrări de la 7,7% în anul 2000 la 19,3% în anul trecut. 

Aceste date au determinat concluzia experţilor, conform căreia economia Transnistriei trebuie examinată nu ca un element aparte, ci din punct de vedere al cooperării regionale. Evident că raioanele Moldovei din stânga Nistrului joacă un rol semnificativ nu doar în livrarea mărfurilor textile, fabricatelor metalice şi a produselor industriei constructoare de maşini pe piaţa europeană, dar permite în acelaşi timp ţărilor vecine să câştige bine de pe urma tranzitului de mărfuri. În primul rând Ucrainei, deoarece livrarea materiei prime pentru MMZ (Rîbniţa), iar apoi fabricatele metalice (laminat) se efectuează în mare parte pe calea ferată ucraineană şi prin porturile maritime din Odesa şi Ilicevsk. Moldova consideră acest comerţ ilegal, însă, în cazul în care în calitate de cumpărători sunt ţările UE şi „ţările străine îndepărtate”, această afirmaţie este discutabilă. Cu atât mai mult că producătorii de textile şi producătorii de metal din Transnistria se bucură de preferinţe (ce aparţin Moldovei) în comerţul cu UE. Din acest motiv intensificarea controlului la hotarul moldo-ucrainean, care este privit în Moldova ca o blocadă a activităţii economice externe a agenţilor economici din Transnistria, în cadrul unui  control ar putea să nu se dovedească a fi cheia de soluţionare a conflictului, ci o nouă sursă de tensiune între vecini. 

MOLDOVA NU SE VEDE

Pe de altă parte, Moldova şi-a pierdut practic piaţa de desfacere pentru propriile produse în Transnistria. În raport se subliniază că doar în ultimii cinci ani ponderea Moldovei în circulaţia comerţului extern al RMN s-a redus considerabil. În timp ce pe piaţa moldovenească livrările de mărfuri de pe malul stâng se menţin la nivel de 11-13%,  ponderea mărfurilor moldoveneşti în regiune s-a redus la doar 1,5-2%. Fostul preşedinte al Gosplanului  Moldovei Vladislav Kutârkin, care a participat la pregătirea raportului şi la dezbaterile din cadrul prezentării lui, a remarcat cu această ocazie: „Noi nu ştim ce să facem cu zahărul, ţigările, produsele de parfumerie, produsele de cofetărie şi multe alte tipuri de mărfuri, în timp ce în Transnistria toate acestea sunt importate din Ucraina şi Rusia. În prezent industria de conserve, mobilă, întreprinderile constructoare de maşini şi echipament electronic din Transnistria, caută posibilităţi de a lucra legal, prin intermediul Moldovei, iar noi le întoarcem spatele, le cerem să plătească aici impozite. Oare e posibil aşa ceva?  Nici o întreprindere nu poate plăti impozite de două ori, la fel cum nu poate scăpa de problemele şi organele de conducere locale. De aceea, în locul tentativei de a bloca definitiv activitatea acestora şi de a-i aduce la faliment, e necesar să căutăm o soluţie reciproc avantajoasă a problemei, astfel încât întreprinderile să poată funcţiona şi să se poată dezvolta legal. Dacă în plan economic va avea loc integrarea celor două maluri, întrepătrunderea afacerilor, atunci şi politicienii vor ajunge curând la o înţelegere, vor găsi puncte de tangenţă. Noi, însă facem totul invers -  vrem să soluţionăm conflictul mai întâi în plan politic, şi apoi să avem grijă de restabilirea legăturilor economice. Cu o  asemenea abordare s-ar putea întâmpla să nu mai aveam ce restabili”. 

Antreprenorul Mihail Mankovschi a observat că oamenii de afaceri din dreapta şi stânga Nistrului continuă să menţină, mai mult sau mai puţin, legătura, iau decizii şi fac ceva împreună. Însă, astfel de acorduri nu sunt susţinute la nivel oficial. Mai mult ca atât, funcţionarii pun deseori piedici   unei astfel de cooperări. „Este foarte important ca problema interacţiunii economice cu Transnistria să înceteze a fi privită din punct de vedere politic, să se creeze condiţii pentru o conlucrare eficientă şi fără obstacole a oamenilor de afaceri. Doar acolo trăiesc şi lucrează oamenii noştri, cetăţeni obişnuiţi, cu care am convieţuit şi vom convieţui în continuare. Vorbim despre un comerţ liber cu Uniunea Europeană, cu ţările Pactului de stabilitate, în timp ce la noi acasă nu dorim să creăm condiţii elementare pentru circulaţia liberă a capitalului, serviciilor şi a mărfurilor, pentru o utilizare eficientă a potenţialului economic”. 

Bineînţeles că atât în raport, cât şi în timpul dezbaterilor, s-a subliniat în special faptul că pentru  dezvoltarea unui dialog economic şi a unei cooperări normale între Moldova şi Transnistria, este necesar să se meargă în întâmpinare din ambele părţi. În  special, s-a menţionat că produsele moldoveneşti nu întâmplător au dispărut de pe piaţa transnistreană, ci în urma introducerii de către autorităţile republicii nerecunoscute a unei plăţi suplimentare de 100%  la importul mărfurilor din Moldova.

SCHIMBAŢI CĂRUŢA ŞI CALUL CU LOCUL

De-a lungul celor cincisprezece ani de conflict, Moldova şi Transnistria s-au îndepărtat destul de mult una de cealaltă, s-au obişnuit să trăiască în aşa fel. După cum s-a menţionat în timpul dezbaterii, nu întâmplător studiile sociologice arată că locuitorii Moldovei situează  soluţionarea problemei transnistrene după cele zece cele mai importante probleme ale statului nostru. În acelaşi timp, şi politicienii, şi oamenii de rând de pe ambele maluri realizează prea bine că pierderile financiare directe şi problemele economice sporesc în fiecare an în rezultatul lipsei unui spaţiu economic comun, aceasta având o influenţă negativă şi asupra Tiraspolului, şi asupra Chişinăului, şi asupra vecinilor noştri. În acest sens, în raport sunt prezentate cifre şi fapte concrete. Conform evaluării efectuate de către experţi internaţionali, bugetul Moldovei pierde anual 470 mln USD, din cauza reducerii veniturilor de pe urma impozitelor şi taxelor vamale şi a cheltuielilor de transport sporite. Constituirea, de către o întreprindere autonomă, a unei căi ferate pe teritoriul Transnistriei şi ruperea relaţiilor cu Moldova în acest domeniu, au adus  pierderi economice nu doar părţilor conflictului, dar şi ţării vecine Ucraina. Ucraina a investit peste 2 mln USD în reconstruirea tehnică a nodului de cale ferată de la Cuciurgan, iar acum suportă pierderi de milioane din cauza imposibilităţii de a o utiliza. Anul acesta, Transnistria, de asemenea nu va primi în buget aproximativ 2 mln USD. Iar Moldova nu a găsit nimic mai bun de făcut decât să cheltuiască 20 mln USD pentru restabilirea urgentă a ramificaţiei de cale ferată Revaca-Căinari. Între timp, nu se ia deloc în consideraţie faptul, că mărfurile din sudul republicii sau livrările în direcţie inversă sunt efectuate prin Ocniţa, ceea ce este de două ori mai scump. 

„Experţii Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, cu susţinerea Fondului Friedrich Ebert, au efectuat o muncă importantă şi necesară, principale concluzii ale căreia, n-ar fi rău să fie comunicate Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei, pentru ca aceste autorităţi să poată ţine cont de aceşti  factori la luarea deciziilor cu privire la Transnistria”, a observat în cadrul dezbaterilor economista Elena Gorelova. „E timpul să schimbăm căruţa şi calul cu locul, să creăm condiţii pentru o cooperare economică fructuoasă a celor două maluri şi să formăm un spaţiu economic, vamal şi valutar unic pe teritoriul Republicii Moldova. Toţi vor avea de câştigat de pe urma acestor schimbări”.