Sectiunea XI – octombrie 2005                                                           Galina Şelari, CISR 

Inerţia demografiei Chişinăului

După iniţiativa Consiliului municipal şi a Primăriei,  de către „Urbanproieict ”în calitate de organizaţie principală este începută elaborarea Planului urbanistic general de dezvoltare a Chişinăului până în anul 2020. Şi se efectuează aceasta, mai întâi de toate pentru acei, care trebuie să trăiască în acest oraş. Pentru că anume populaţia, - numărul ei, structura şi dinamica, activitatea economică, necesitatea ei în locuri de trai, învăţământul şi cultura, - în multe determină posibilităţile oraşului şi calităţile mediului său. 

Reieşind din aceste circumstanţe este clar, că prognoza demografică este necesară deja la începutul etapei studierii perspectivelor or. Chişinău. Elaborarea acestei prognozei  în prezent pentru Chişinău, după recensământul populaţiei în anul 2004, (pentru primă dată după anii 1986-1989, cînd se abroba Planul urbanistic general anterior) primeşte o bază statistică reînnoită, ce întăreşte certitudinea previziunii tendinţiilor demografice pentru următorii ani. 

Prognoza este alcătuită de căte experţii „Urbanproieict”, Centrul de investigaţii strategice şi reforme (CISR), Institutul de economie AS al RM pe lângă consultaşiile Biroului naţional al statisticii. El este prezentat printr-o schemă în trei variante: scenariile – „înalt”, „mediu”, şi „jos”, ce se deferă după parametri şi factori, ce determină dinamica populaţiei:

·        scenariul înalt  al demografiei capitalei se bazează pe varianta optimistă de dezvoltare social-economică al Moldovei, pe apropierea către standartele europene de asigurare vitală, pe creşterea activităţii economice, pe ridicarea nivelului şi calităţii de trei a populaţiei, şi  corespunzător, - reducerea migraţiei peste hotare a populaţiei în vârstă aptă de muncă şi activizarea mobilităţii sale în interiorul ţării (regiuni - capitala). Acestei  variantei îi corespunde şi sporirea natalităţii, şi durata vieţii;

·        scenariul mediu  al prognozei de asemenea este orientat spre îmbunătăţirea calităţii creşterii economice atât de necesară Moldovei pe baza realizării Strategiei creşterii economice şi reducerii sărăciei, dar mai lente, decât în  scenariul înalt, vitezei transformărilor social-economice. Întemiitorii prognozei presupun, că aceasta este  cea mai posibilă variantă de dezvoltare demografică.

·        Scenariul mic al demografiei Chişinăului este posibil cu păstrarea inerţiei actualelor tendinţe negative în mortalitate şi migraţiei, dar nu exclude sporirea natalităţii, ceea ce, este puţin posibil. 

Scenariile natalităţii. Scenariile de prognoză a natalităţii într-o măsură mai mică, decât scenariile mortalităţii şi migraţiei, sunt legate de perspectivele social-economice de dezvoltare a oraşului. Asigurarea dezvoltării economice stabile nicidecum nu înseamnă întoarcerea spre natalitatea înaltă a anilor 80 (vîrf în anul 1986 – 21 de noi – născuţi la 1000 de locuitori). Se pare că, dinamica natalităţii are un cracter irevirsibil, şi mai degrabă ea se stabilizează la nivelul aproape de modelul occidental. Reieşind din aceasta, în nici unul din scenarii nu se prevede sporirea natalităţii pînă la nivelul, ce asigură chiar şi simpla reînnoire a generaţiilor. 

Scenariile  mortalităţii  de asemenea sunt predeterminate în multe de către perspectivele economice ale ţării (nivelul de trai, accesibilitatea şi calitatea ajutorului medical). Sunt temeiuri de a presupune, că indicii mortalităţii în or. Chişinău după un şir de oscilaţii în anii 90 treptat capătă o tendinţă negativă. Aceasta în multe este legată de nivelul înalt al mortalităţii în vârsta aptă de muncă, anume barbaţilor. Totuşi, toate toate trei scenarii presupun reducerea mortalităţii infantile. Dar ceea ce se referă la populaţia matură, doar numai după scenariul înalt se presupune, că creşterea duratei vieţii va pune începutul unei noi tendinţe pozitive în decada apropiată, dar tempoul de micşorare a mortalităţii în anii 2000-2015 va fi la fel ca şi în ţările dezvoltate în anii 1965-1985. 

Scenariile migraţiei. Migraţia – al treilea component, ce deterimină paramentrii de bază a dinamicii populaţiei Chişinăului pentru perspectiva apropiată. Torentele de bază ale migraţiei:

·        Migraţia legată, mai întâi de toate, de emigrarea cetăţenilor RM peste hotare, începutul formării acolo a diasporei stabile, ce este legată cu Moldova (Chişinău) prin schimb migraţional („scenariul diasporei  stabile”). Aşa tip de diasporă deja se consolidează în Rusia, Ucraina şi se formează în Italia, Grecia, Spania, Canada şi SUA;

·        Migraţia etnică – dinamica ei poate fi determinată, ca şi în anii 90, în general prin micşorarea numărului cetăţenilor a naţiei netitulare;

·        Imigrarea în Moldov, atât din ţările CSI, cât şi din celelalte ţări până ce nu este mare, şi în următroii ani ea nu va avea o influenţă esenţială asupra populaţiei ţării şi Chişinăului. 

Bazate pe aceste ipoteze , calculele prognozei indică, că după toate variantele prognozei numărul populaţiei Chişinăului către anul 2020 va mai mic, decît în anul 1990, inclusiv conform variantei medii – cu 12.6%. Întrucît micşorarea populaţiei acum se determină şi în perioada de prognozare, într-o măsură generală, prin schimbările stabile ale comportamentelor demografice în masă, ce au dus la o mare scădere a natalităţii, este foarte greu de oprit. Nu se prevede restabilirea numărului populaţiei din contul creşterii sale reale, şi de aceea se poate presupune, că reducerea numărului populaţiei Chişinăului poate căpăta un caracter îndelungat. 

Conform tuturor variantelor prognozării, va continua procesul de îmbătrînire a populaţiei Chişinăului. Vîrsta medie a persoanelor în viaţă se va mări de la 34 de ani în anul 2000 pînă la 41-42 ani spre anul 2020. Partea persoanelor în vîrstă aptă de muncă (în anul 2000 – 72%) la început puţin se va mări (pînă la 75% în anul 2005), dar apoi iarăşi se va micşora – pînă la 68% în cel mic şi 67% în scenariu înalt. În legătură cu îmbătrînirea populaţiei, dar şi cu transformarea componenţei sale de vîrstă, condiţionată de particularităţile piramidei de vîrste, schimbările sarcinii demografice pentru populaţia aptă de muncă vor avea un caracter crescînd stabil. 

Începînd cu anul 2005, numărul populaţiei Chişinăului în vîrstă aptă de muncă va scădea. Indiferent de scenariu va creşte considerabil, aşa numita, sarcina pensionarilor (numărul persoanelor în vîrstă pensionară la 100 de oameni în vîrstă aptă de muncă) de la 13 în anul 2000 pînă la 28-29 în anul 2020. Vom remarca, cu toate acestea, că creşterea sarcinii contingentului „vîrstei a treia” puţin se compensează cu reducerea numărului copiilor, şi de aceea sarcina demografică generală va atinge relativ semnificaţii nu prea mari: 38 de oameni la 100 de oameni în vîrstă aptă de muncă în anul 2000, apoi o oarecare micşorare a acestui indice pînă la 34 de oameni la 100 de oameni în vîrstă aptă de muncă – în anul 2005, dar mai departe, pînă în anul 2020 mărirea – pînă la 47 de oameni conform scenariului mic şi 51 de oameni la 100 de oameni în vîrstă aptă de muncă conform scenariului înalt. 

Demografia de inerţie a Chişinăului nu prezintă temeiuri aşteptărilor creşterii populaţiei Chişinăului în perspectiva apropiată, care în multe se va determina conform situaţiei în Moldova în general, pentru care, ca şi în majoritatea ţărilor europene, creşterea reală a populaţiei în prima jumătatea a secolului XXI se prognozează ca fiind negativă. La o aşa concluzie au ajuns şi experţii Departamentului populaţiei a Secretariatului ONU. Conform raportului „Perspectivele demografice mondiale: Ediţia 2004” spre anul 2020 numărul populaţiei Republicii Moldova, incluzînd Transnistria (în comparaţie cu anul 1990), se va micşora cu 7.1%, cu toate acestea, se pare, că se va reuşi învingerea tendinţei spre deurbanizare şi numărul populaţiei urbane puţin va creşte – cu 5.4%. Formîndu-se numai din contul proceselor de reproducere reală, populaţia ţării se va micşora. În afară de aceasta, în următorii 5-7 ani, probabil, se va păstra şi migraţia muncitoare peste hotare. Pentru oraşul Chişinău această tendinţă  se micşorează cu pătrunderea migranţilor din alte regiuni ale ţării în virtutea unui nivel mare a gradului de ocupare în ţară, marelor venituri şi celor mai bune condiţii pentru învăţămînt. 

Dar şi cu toate acestea, nici unul dintre scenarii nu indică spre posibila mărire a numărului populaţiei Chişinăului. La moment în oraş în mediu la o femeie îi revine 0.93 naşteri la nivel, necesar pentru reproducerea simplă a populaţiei – cu 2.15. Scăderea natalităţii, reducerea numărului şi a părţii copiilor în rîndurile populaţiei oraşului, duce spre îmbătrînirea sa demografică.Conform celei mai posibile variante ale prognozei, deja spre anul 2010 contingentul vîrstelor mai mari va depăşi numărul copiilor şi adolescenţilor. Se va micşora şi populaţia vîrstelor apte de muncă, ceea se semnifică reducerea populaţiei economice active; ca urmare – probabilitatea deficitului forţei de muncă, mărirea sarcinii demografice pentru populaţia aptă de muncă, şi printre altele, mărirea sarcinii pentru sistemului ocrotirii sănătăţii, serviciile sociale, şi altele. 

Învingerea inerţiei demografiei Chişinăului – este una dintre problemele greu de soluţionat, dar inevitabilă a politicii social-economice. Cu toate acestea, vom remarca, că stabilizarea populaţiei Chişinăului într-o măsură mai mică decît la sfîrşitul anilor 80, (aproximativ 570-600 mii oameni, dar pe municipiu – în jurul a 800 mii oameni) poate avea şi urmări pozitive -  pentru o dezvoltare mai balansată şi efectivă – conform criteriilor social-economice, atît pentru ţară, cît şi pentru sistemul urban de aşezare a Moldovei în întregime.