Sectiunea IX – iulie 2004                            CISR/ADEPT, vezi: www.e-democracy.md

Moldova - Transnistria: reguli pentru business
Liliana Agarcova

În prima jumătate a lunii iulie a fost preconizată întîlnirea întreprinzătorilor din Moldova, Transnistria şi Găgăuzia (Cocieri/ Dubăsari). Deja au avut loc cîteva întruniri. Ele sînt productive, dar rare, din cauza politicienilor. Ultima întrunire-discuţie de acest fel a avut loc la Chişinău în luna noiembrie 2003, din iniţiativa Centrului de investigaţii strategice şi reforme (CIRS), Asociaţiei micului business (Chişinău) şi Centrului de investigaţii economice, Uniunii industriaşilor, agrarienilor şi întreprinzătorilor (Tiraspol).

Deviza întrunirii a fost: "Nici un cuvînt despre politică, numai despre îmbunătăţirea condiţiilor pentru colaborarea reciproc avantajoasă". Părţile au convenit asupra faptului că luarea reciprocă în consideraţie a intereselor ambelor comunităţi de business va ajuta la restabilirea unităţii spaţiului economic, la atragerea investitorilor şi proiectelor mari, pentru a pătrunde, prin eforturi comune, pe pieţele externe.

Nu au lipsit nici recomandările, nici dorinţa de a crea un consiliu consultativ pentru autorităţi. Dar a intervenit "Memorandumul Kozak", care a dat totul peste cap. Noua întîlnire însă a fost zădărnicită de noul val de emoţii ale politicienilor, de data aceasta în ceea ce priveşte drepturile la privatizarea întreprinderilor industriale din Transnistria.

Cu toate acestea, viaţa îşi urmează cursul. Căutarea unor abordări comune privind restabilirea unităţii spaţiului economic al Moldovei, ca "stat comun", trebuie continuată. Cu atît mai mult cu cît Republica Moldova, în ultimul timp, a făcut cîţiva "paşi în întîmpinare" în domeniul înregistrării, impozitării şi protecţiei drepturilor consumatorilor.

Astfel, pînă nu demult una dintre cele mai acute probleme era cea a înregistrării agenţilor economici din Transnistria la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova şi acordarea documentelor de confirmare a locului producerii mărfurilor şi serviciilor pentru plata TVA. Însă această înregistrare dădea dreptul să nu se aplice TVA pentru livrarea mărfurilor şi serviciilor de către agenţii economici din raioanele de est, presupunînd în schimb trecerea unui şir de proceduri birocratice la organele fiscale, vamale şi Camerei de licenţiere. Prevederea privind înregistrarea agenţilor economici din raioanele de est la Camera de Înregistrare a Republicii Moldova, prevăzută în Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal "Taxa pe valoarea adăugată" pe de o parte, poate fi privită ca una politică, iar pe de altă parte, ca facilitate fiscală la livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor, în comparaţie cu acei agenţi economici care nu s-au înregistrat. Este important de asemenea faptul că înregistrarea întreprinderilor din Transnistria a acordat automat înlesniri agenţilor economici de pe malul drept al Nistrului, deoarece serviciile prestate acestora nu erau considerate ca fiind importate şi, prin urmare, beneficiarii serviciilor în Moldova nu trebuie să achite TVA pentru servicii.

Din momentul introducerii acestei inovaţii (acţiuni privind efectuarea operaţiunilor import-export de către agenţii economici dislocaţi în raioanele de est - aceasta este denumirea hotărîrii Guvernului Republicii Moldova) a trecut mai mult de un an. Dacă la început ea a stîrnit o reacţie negativă a administraţiei şi întreprinderilor din Transnistria, în prezent situaţia s-a schimbat. Conform declaraţiei Preşedintelui V. Voronin, în ultimele săptămîni peste 400 de agenţi economici din Transnistria, inclusiv "Sheriff", s-au înregistrat la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova. Ce ar însemna aceasta? Se poate presupune că decizia de a se înregistra este dictată de avantaje economice. Dar poate ea este legată de transferarea, de la 1 ianuarie 2004 la 1 ianuarie 2005, a termenului includerii agenţilor economici din Transnistria în Registrul de stat al întreprinderilor? Iar întreprinderile din Transnistria, pur şi simplu, sînt în expectativă?

În aparenţă, problema aplicării TVA pentru efectuarea operaţiilor de import de către întreprinderile din Transnistria este închisă, dar aceasta nu este adevărat. La luarea deciziei privind înregistrarea agenţilor economici din Transnistria, probabil, a avut prioritate politica şi nu economia. Fără a ţine cont de specificul impozitării serviciilor cu TVA, legislatorii Moldovei au scutit automat în Republica Moldova, de achitarea TVA, beneficiarii serviciilor prestate de către partea stîngă a Nistrului. Căci TVA la importul de servicii se achită de beneficiar, fără dreptul de a trece în cont TVA achitate la efectuarea livrărilor ulterioare de mărfuri şi servicii. În urma deciziei luate, bugetul de stat al Moldovei "a pierdut", iar agenţii economici - beneficiari ai serviciilor - au cîştigat.

Şi în prezent, după aproape un an, Guvernul Republicii Moldova examinează chestiunea privind impozitarea serviciilor prestate de întreprinderile din Transnistria, şi nu este exclus că aceste servicii vor fi considerate ca fiind importate şi impozitate la beneficiarul serviciilor.

Întrucît climatul de afaceri privind raporturile dintre agenţii economici din Transnistria şi din Moldova nu este deocamdată reglementat, procesul respectiv poate fi facilitat prin discuţiile întreprinzătorilor. Totodată, există multe probleme care necesită găsirea unor soluţii reciproc acceptabile. Ne vom referi la cele mai importante dintre acestea:

• Guvernul Republicii Moldova a determinat politica fiscală pe anii 2004-2007, care prevede uşurarea poverii fiscale pentru întreprinzători şi acţiuni de susţinere a producătorului autohton, de stimulare a activităţii de investiţii şi export, de dezvoltare a micului business. În prezent, la etapa de pregătire se află legea privind bugetul de stat pe anul 2005, în proiect fiind prevăzute reducerea cotei impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător de la 20 % la 18 % şi micşorarea cotelor impozitului pe venit de la persoanele fizice, respectiv de la 10 % la 9 %, de la 15 % la 14 % şi de la 22 % la 20 %, în funcţie de mărimea veniturilor obţinute, precum şi de majorarea minimului neimpozabil pentru persoanele fizice pînă la 3900 lei anual.
• Prin dispoziţia Departamentului Vamal al Republicii Moldova, în vederea aplicării uniforme a prevederilor Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, este stabilită procedura conform căreia se permite exportul mărfurilor destinate activităţii comerciale şi de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100 mii Euro. Este interzisă scoaterea din ţară a mărfurilor exportul cărora este supus licenţierii, precum şi a mărfurilor strategice cu dublă destinaţie sau a mărfurilor interzise pentru export.
• Modificările din Legea cu privire la tariful vamal prevăd restituirea sumelor taxelor vamale pentru mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă într-un termen, nu mai mare de 10 zile, în loc de 30 de zile, stabilit anterior.
• Sînt introduse modificări privind procedura de atribuire a codurilor fiscale, de prezentare a informaţiei în cazul schimbării sediului (domiciliului) contribuabilului, precum şi privind procedurile de substituire a certificatului de atribuire a codurilor fiscale, în cazul pierderii acestora.
• Au fost introduse modificări în Legea privind licenţierea unor genuri de activitate, care prevăd eliberarea licenţei pe un termen de un an pentru genul de activitate aferentă jocurilor de noroc, 3 ani - pentru activitatea de fabricare a producţiei alcoolice, 25 ani - pentru activitatea ce ţine de producerea, furnizarea şi distribuirea energiei electrice şi distribuirea gazelor naturale.
• În scopul creării condiţiilor pentru activitatea asociaţilor obşteşti, care urmează să beneficieze de ajutor tehnic şi financiar, a fost adoptată o hotărîre a Guvernului Republicii Moldova privind atribuirea codurilor fiscale asociaţiilor obşteşti cu sediul în raioanele de est.
• În Legea taxei de stat este stabilită o nouă taxă pentru eliberarea permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marca de produs şi/ sau în marca de serviciu.
• În Legea privind protecţia consumatorilor este stipulată interdicţia privind importul şi livrarea pe piaţă a produselor, prestarea serviciilor fără informaţii complete, veridice şi precise în limba moldovenească şi rusă.
• Sub egida Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova sînt prevăzute prestarea de servicii întreprinderilor din Transnistria în domeniul expertizei mărfurilor şi contractelor.
• Recent, printr-o hotărîre a Guvernului Republicii Moldova au fost stabilite unele proceduri suplimentare privind facilitarea transportării mărfurilor prin posturile vamale interne de control.

S-a irosit destul de mult timp pînă cînd Moldova şi Transnistria au convenit, în sfîrşit, să ajungă la un acord privind "statul comun" sub formă de federaţie. Procesul de apropiere însă este anevoios. Chiar dacă factorii de decizie ajung la o înţelegere (sau nu ajung la o înţelegere), în ultimă instanţă suferă populaţia şi economia. Din moment ce ambele părţi sînt aproape de a conveni asupra creării "unui spaţiu economic comun", politicienii şi funcţionarii nu trebuie să fie o piedică în calea contactelor dintre omenii de afaceri, ci să profite de iniţiativa şi experienţa practică a acestora. Este necesar de a ajunge la o înţelegere: "mai bine vecinul în apropiere, decît fratele în depărtare". Această alegorie a lui Solomon are peste 3000 de ani.