Sectiunea III – martie 2003                                       

Dificultăţile financiare ale Republicii Moldova în 2003
Adrian Dumitriu

Probabil, datorită faptului că programul electoral al partidului de guvernămînt este declarat drept unul de orientare socială, diferite ministere şi departamente s-au lansat într-o competiţie de elaborare a unor proiecte cu caracter social. Însă în cadrul şedinţei recente a Guvernului a fost atinsă problema lipsei surselor financiare pentru acoperirea unor asemenea programe, de aceea, multe din ele sînt respinse.

Acest lucru iese în evidenţă mai ales pe fundalul iniţiativelor de revizuire a organizării administrative a teritoriului ţării şi a sistemului de administraţie publică locală care vor începe a fi realizate o dată cu efectuarea alegerilor locale la 25 mai 2003. Astfel, revizuirea sistemului de administraţie publică locală va necesita importante resurse financiare care nu au fost prevăzute în bugetul de stat. Cu toate acestea, în ajunul campaniei electorale, Guvernul a adoptat decizii privind mărirea salariului minim, precum şi mărirea cu 18% din luna aprilie a pensiilor.

Situaţia se complică şi din cauză că Guvernul nu a reuşit să elaboreze nişte priorităţi clare în bază cărora să-şi fundamenteze relaţiile cu organizaţiile financiare internaţionale care în prezent sînt în căutarea fundamentării unei noi strategii de cooperare cu Republica Moldova. Este de prisos a menţiona cît de importante sînt relaţiile cu BM şi FMI pentru relansarea creditării şi reeşalonării datoriilor Republicii Moldova.

Recent ministrul Finanţelor a confirmat mai multe prognoze referitor la dificultăţile financiare care pot afecta Moldova în anul 2003 şi în special executarea bugetului. Situaţia descrisă de ministru se contura încă la etapa elaborării bugetului pentru 2003, dar a fost trecută cu vederea şi, drept rezultat, s-a aprobat un buget caracterizat chiar la momentul adoptării legii drept unul prea optimist, cu venituri virtuale de la privatizare, finanţări externe exagerate şi respectiv cu aşteptări exagerate la capitolul cheltuieli.

Raportul ministrului Finanţelor publicat în "Moldova Suverană" (ziar guvernamental) conţine unele momente contradictorii: pe de o parte, operativitatea şi colaborarea la definitivarea bugetului este salutată, pe de altă parte, probabil anume această operativitate a determinat situaţia în care se află la moment RM şi obligă ministrul Finanţelor să dea alarma în ceea ce priveşte dificultăţile financiare ale anului 2003.

Rapoartele preliminare ale Ministerului Finanţelor pentru primele luni ale anului 2003 privind executarea bugetului indică o creştere a volumului încasărilor la buget. Important este că această creştere se compară cu "perioada similară a anului precedent". Însă anume perioada similară a anului precedent poate fi caracterizată ca una de stagnare în relaţiile comerciale (import în special) cu restul lumii. Mai mulţi importatori din Moldova, anticipînd introducerea inspecţiei înainte de expediţie, au importat masiv bunuri în lunile noiembrie-decembrie 2001, situaţia revenind la normal abia în martie-aprilie 2002, cînd deveniseră clare procedurile de inspecţie înainte de expediţie. Acest lucru este confirmat şi de informaţia prezentată de către Departamentul Vamal, care remarcă o creştere semnificativă în ianuarie-februarie 2003 (faţă de aceeaşi perioadă a anului 2002) a contribuţiei acestuia la formarea părţii de venituri a bugetului. Efectul a fost cauzat de majorarea volumului comerţului exterior (atît valoric cît şi numărul de tranzacţii de import-export).

Mai există o explicaţie a acestor majorări semnificative faţă de perioada respectivă a anului precedent şi ea ţine de evoluţia ratelor de schimb faţă de moneda naţională. E vorba de fluctuaţiile spectaculoase ale monedei euro faţă de leu, iar unele din accize la import şi taxe vamale sînt calculate anume în euro, iar încasarea la buget se face în lei. Adică, dacă în primele luni ale lui 2003 un euro costă aproape 16 lei, apoi în perioada similară a anului 2002 era doar cu puţin peste 11 lei...

Chiar dacă condiţiile de natură internă şi externă favorizează încasarea mai multor venituri la buget în termeni nominali, costul acestora este trecut direct pe seama afacerilor. Sînt cunoscute cazuri cînd administrarea fiscală este efectuată prin solicitarea agenţilor economici de a face plăţi în avans la buget şi prin intermediul noului Centru de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, care face presiuni asupra agenţilor economici, ce nu au admis crime economice. Se pare că mediul de afaceri, indiferent de domeniul de activitate, resimte tot mai multe constrîngeri, legale sau fără suport legal, din partea statului.

În mare măsură executarea bugetului în anul 2003 depinde de reluarea finanţării R. Moldova de către instituţiile financiare internaţionale. Negocierile, deşi sînt foarte dificile, în caz de succes pot aduce o injectare de mijloace financiare la buget în sumă de 10 milioane dolari SUA de la Banca Mondială şi 15 milioane euro de la Uniunea Europeană. Aceasta ar permite în mare măsură depăşirea dificultăţilor la onorarea obligaţiunilor externe. Totodată reluarea finanţării externe poate determina şi evoluţia pieţelor financiare, a ratelor dobînzilor creditare, a fluctuaţiilor pe piaţa valutară, a aşteptărilor inflaţioniste în anul 2003. Caracterul sezonier al deprecierii monedei naţionale pare a fi deja depăşit în timp şi reluarea finanţării din exterior ar amortiza continuarea deprecierii monedei naţionale.

Mai mult decît atît, în cazul lipsei finanţării externe este mare tentaţia împrumutării directe de la Banca Naţională a Moldovei, deşi nici Legea bugetului pentru 2003 şi nici politica monetară nu prevede aşa ceva pentru 2003. Presiunile inflaţioniste sînt prea evidente deja în primele luni ale anului 2003.

În ultimul timp s-au lansat mai multe discuţii (la nivel intern şi extern) cu privire la uniunile economice, vamale, valutare ş.a.m.d. Vreau să mă refer doar la cea valutară şi să constat că stabilitatea monedei naţionale este determinată atît de un şir de factori de natură economică, cît şi de factori psihologici (de comportament al indivizilor) care utilizează această monedă. Adică, orice neîncredere în perspectiva (inclusiv a existenţei) leului moldovenesc poate crea efecte nedorite de depreciere a leului (chiar dacă nu vor exista fundamente economice pentru această depreciere). Un mesaj clar din partea autorităţilor, inclusiv monetare, ar trebui să liniştească într-o anumită măsură spiritele, anticipînd (şi nu constatînd ulterior) unele evoluţii.

Anul 2003 poate fi caracterizat cu certitudine drept un an financiar dificil. Colacul de salvare pentru moment poate veni din partea creditorilor externi. Dar aceasta nu garantează stabilitate pentru o perioadă mai lungă de timp. Deteriorarea mediului, a condiţiilor de afaceri şi îndatorarea înaltă a ţării vor rămîne factori destabilizatori şi restrictivi în politica economică a R. Moldova, atîta timp cît vor persista mesaje şi încercări confuze, contradictorii şi haotice de soluţionare a situaţiei economice.