Sectiunea II – februarie 2003 

Economia: evenimente, comentarii
Anatol Gudîm

În ultimele cîteva săptămîni problemele economice ale Republicii Moldova (RM) s-au aflat în vizorul conducerii de vîrf a ţării, al reprezentanţilor organismelor finanţatoare internaţionale, precum şi al presei internaţionale specializate în domeniul economic. Este evident că punctele de vedere formate prin intermediul opticilor diferite pot oferi o imagine mai completă şi obiectivă despre perspectivele economice şi climatul investiţional din RM. Concluzia la care se poate ajunge este că deşi există oportunităţi, există însă şi riscuri majore în ceea ce priveşte dezvoltarea ascendentă a economiei RM. Dar s-o luăm pe rînd.

Deşi au trecut deja două luni din anul 2003, pînă în prezent însă nu este clar: cînd totuşi Guvernul va primi asistenţa financiară din partea FMI şi Băncii Mondiale? La sfîrşitul lunii februarie reprezentanţii acestor organizaţii (E. Ruggiero, C. Elbert) au oferit în mod coordonat interviuri, în care au confirmat intenţia FMI şi BM de a continua colaborarea cu Guvernul RM, însă cu condiţia îndeplinirii programului aprobat anterior referitor la reformele structurale şi îmbunătăţirea climatului de afaceri din ţară. Este evident că aceste lucruri nu se pot produce rapid, de aceea principala îngrijorare a reprezentanţilor instituţiilor financiare este provocată de iniţiativele permanente ale Guvernului ce vin în contradicţie cu cerinţele economiei de piaţă, cum ar fi: modificarea frecventă a legislaţiei economice, introducerea subsidiilor în agricultură, introducerea limitelor pentru export, tergiversarea procesului de privatizare etc. 

Lucrurile s-ar putea limpezi o dată cu mult aşteptata vizită a misiunii FMI în RM (M. Castello- Branco), care va începe abia la 13 martie. La Chişinău se află deja misiunea BM (J. Hoffman) pentru a monitoriza elaborarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), pentru implementarea căreia RM ar putea primi $ 142 mln. 

Deocamdată însă principalele îngrijorări sînt provocate de instabilitatea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce priveşte achitarea salariilor. De exemplu, centrul intelectual al ţării, Academia de Ştiinţe, a primit ultima dată mijloace pentru achitarea salariilor tocmai în luna decembrie. Salvînd într-o anumită măsură situaţia, Ministerul Finanţelor a direcţionat în lunile ianuarie-februarie spre acoperirea deficitului bugetar 18,6 mln MDL (1,3 mln USD), care au fost obţinute de la vînzarea cambiilor de vistierie unor bănci. 

Pe de altă parte, în luna februarie, Ministerul Economiei şi-a expus într-un mod extrem de optimist prognoza macroeconomică pentru anul 2003: PIB va creşte cu 7% (iniţial cu 6%), producţia industrială - cu 10%, exportul - cu 9,6%, iar salariile - cu 11%. Este adevărat, prognoza creşterii producţiei agricole a fost pe neaşteptate micşorată de la 5% la 2%. Probabil, s-a manifestat efectul aprecierilor date de către Preşedintele ţării situaţiei din agricultură care a fost caracterizată drept "critică". În calitate de alternativă salvatoare, în acest sens, a fost înaintată ideea organizării cooperativelor de producţie, eliberîndu-le pe acestea de majoritatea impozitelor. 

Merită menţionat faptul că în opinia Preşedintelui V. Voronin una dintre principalele realizări din ultimii doi ani este renaşterea industriei: "privatizarea a luat cursul dezindustrializării, iar noi (actuala guvernare) am început metodic industrializarea ţării întreprindere cu întreprindere, chiar şi în lipsa investiţiilor". De fapt, încă începînd cu anul 1995, majoritatea întreprinderilor industriale (cu excepţia celor constructoare de maşini) s-au adaptat treptat la condiţiile de piaţă, inclusiv cu participarea investitorilor străini (CMC- Knauf, Ciment-Rezina, Fabrica de sticlă, Ionel, Bălţeanca, Floarea Soarelui şi altele - în total cca 80 de întreprinderi). În prezent anume industria şi serviciile contribuie la stabilizarea situaţiei economice. 

Procesele din domeniul energetic rămîn a fi şi în continuare de importanţă crucială pentru RM, mai ales pe motiv că cea mai mare parte a datoriei externe a ţării s-a acumulat din contul achiziţionării resurselor energetice. Acesta a fost factorul principal care a contribuit la scumpirea producţiei şi a costului de trai al populaţiei. În acest sens, Guvernul a iniţiat tratativele cu Gazprom-ul rusesc cu privire la micşorarea tarifelor pentru gazul livrat pînă la $ 50 pentru 1000 m3 (la moment $ 80 pentru 1000 m3) în schimbul micşorării tarifului de tranzitare prin teritoriul RM cu 40%. În acelaşi context, merită menţionat faptul că deja s-a ajuns la un acord ce ţine de livrarea în Republica Moldova a 1300 mln m3 de gaz de la "furnizori liberi" (ITERA, din Kazahstan) la preţul de $ 61,5 pentru 1000 m3. Printre alte acţiuni de maximă importanţă se numără şi iniţiativele Ministerului Energeticii de a crea o reţea de mini staţii electrice. De asemenea, merită atenţie şi anunţata intenţie a întreprinderii mixte moldo-ruse "Danube-Balt- Trans" de a construi, începînd cu 1 aprilie, un debarcader temporar pentru a primi lunar 6-10 mii tone de produse petroliere. 

Tradiţional, în blocul economic al ordinii de zi a Guvernului, se include aprobarea concepţiilor şi programelor. În ultima vreme acestea s-au referit: la politica naţională în domeniul resurselor acvatice; la înnoirea sistemelor de aprovizionare cu energie termică; exploatarea automagistralelor etc., precum şi la adoptarea unor decizii cu caracter social: măsuri cu privire la introducerea asigurării medicale obligatorii; modalitatea de plată a sumelor indexate referitoare la economiile populaţiei depuse la Banca de Economii; îmbunătăţirea modului de utilizare a locuinţelor departamentale etc. Însă printre hotărîrile Guvernului sînt şi unele ce indică o proastă disciplină de executare din partea aparatului administraţiei de stat. Nu s-a reuşit, de exemplu, de adunat declaraţiile cu privire la veniturile şi averea funcţionarilor publici, de aceea termenul pentru prezentarea acestora a fost prelungit pînă la 1 iulie. Prezintă interes şi aprobarea din 26 februarie 2003 a "Hotărîrii cu privire la realizarea Hotărîrii Guvernului RM cu privire la lupta cu transportul ilegal de pasageri" nr. 1054 din 5.08.2002, în care se adevereşte că aceasta nu este realizată în nici un fel, de aceea se indică un nou termen pentru reprimarea evaziunilor fiscale, corupţiei etc. în domeniul respectiv. 

Ţinînd cont de afirmaţiile Preşedintelui ţării că economia RM nu se va putea dezvolta normal fără reintegrarea economică a Transnistriei, merită atenţie activitatea Ministerului Reintegrării, creat recent, în a cărui sarcină intră şi problemele integrării economice. Astfel, reprezentanţii ministerului respectiv au participat la negocieri din cadrul OSCE (Tiraspol, 27-28 februarie), înaintînd un şir de iniţiative, inclusiv referitoare la crearea zonei economice libere "Nistru" cu participarea investitorilor din China. Însă este evident că în procesul de reîntregire a ţării sînt necesare, în primul rînd, eforturile îndreptate spre armonizarea legislaţiei economice a celor două maluri ale Nistrului. Între timp, administraţia Transnistriei a introdus tarife vamale noi la import, simpificînd, de asemenea (începînd cu 1 aprilie), schema impozitării. Astfel, în regiunea Transnistreană va exista un singur impozit în locul celor 10 care se aplică în prezent pentru întreprinderile mici, ceea ce de mult se preconizează a fi realizat şi pe malul drept al Nistrului, însă nu se înfăptuieşte. 

Procesele economice din RM s-au aflat recent şi în atenţia mass-media internaţională. The Economist (se publică din anul 1843), o revistă cu autoritatea în mediile politice şi economice, a publicat la 13 februarie a.c. un articol - "Europe's failed state", în care situaţia din Republica Moldova a fost descrisă într-o formă destul de dramatică, sugerînd practic ideea că introducerea administrării externe a sectorului financiar al RM ar fi una dintre soluţii, fapt ce a fost evaluat de către Ministerul Finanţelor drept "nişte referinţe politizate, subiective şi provocatoare, neconfirmate prin argumente reale". 

De remarcat faptul că de pe la mijlocul anilor '90, The Economist a publicat cel puţin zece articole despre realităţile din RM şi numai în primul dintre aceste articole (martie 1995) Moldova a fost apreciată ca "laborator al reformelor reuşite". Următoarele articole au fost unul după altul tot mai sumbre: "Nowhere land", (June 1999); "Can Moldova Get Worse?", (July 2000); "The Land That Time Forgot", (Sept 2000); "Cold Christmas in Moldova", (Dec 2000); "A New Misery Curtain", (June 2001); "The Future of Europe's Must Dismal Country Looks Ever Bleaker", (April 2002). Foştii prim-miniştri I. Sturza (1999) şi D. Braghiş (2000) au protestat împotriva unei astfel de abordări publicistice. Este curios că "The Economist" a publicat reacţiile demnitarilor moldoveni la rubrica reacţiile cititorilor(!), păstrîndu-şi propriul punct de vedere. Mai mult, recenta apreciere a desfăşurării reformelor în RM s-a completat cu versiunea "comunişti non-reformatori şi ireconciliabili reveniţi la putere". Evident, reacţiile demnitarilor moldoveni a fost pe potrivă, de genul "ce se mai poate aştepta de la o revista burgheză? Curiozitatea pare însă a fi explicabilă prin faptul că articolul despre RM a fost publicat în The Economist exact în perioada în care o altă revistă britanică, BusinessWeek Magazine, a publicat, după toate aparenţele la comanda autorităţilor moldoveneşti, un amplu articol promoţional despre RM (vezi: www.vegamedia.com) în care s-a încercat scoaterea în evidenţă a mai multor aspecte pozitive în dezvoltarea economică a ţării. 

În acest sens, este interesant faptul că centrul de investigare al aceluiaşi concern (The Economist Intelligence Unit), care publică timp de mai mult de o jumătate de secol, la un nivel profesionist foarte înalt, analize economice pentru aproximativ 200 de ţări, a apreciat, într-un breviar destinat Republicii Moldova (35 de pagini!), perspectivele dezvoltării ţării de o manieră mult mai încurajatoare: "real GDP growth should remain moderately strong in 2003-2004" (vezi: www.store.ein.com).