Sectiunea XII – septembrie 2003 

Un buget cu mai multe necunoscute
Anatol Gudîm

La începutul lunii septembrie, pe site-ul Guvernului www.moldova.md a fost plasat proiectul bugetului de stat al Republicii Moldova pentru anul 2004. Acest eveniment este un bun exemplu de glasnosti. Şi deoarece acest proiect va ajunge în Parlament abia în luna octombrie pentru a fi dezbătut de către legislatori, vom avea şi noi, cei care ne numim "societate civilă", posibilitatea să luăm parte la aceste discuţii.

La prima vedere, proiectul bugetului de stat pentru 2004 uimeşte prin optimismul său. Bugetul se preconizează a fi fără deficit. Ca şi în anii precedenţi, el se deosebeşte prin orientarea sa socială - 38,7% din cheltuieli vor fi alocate pentru protecţia socială, ocrotirea sănătăţii, învăţămînt, ştiinţă şi cultură. În afară de aceasta, pentru majorarea salariilor angajaţilor din sfera bugetară sînt preconizate 340 mln lei. Va fi micşorată şi povara fiscală: impozitul pe venit va fi micşorat de la 22% la 20%, iar defalcările în fondul de asigurări sociale de la 29% la 27%. Nu a fost trecută cu vederea nici agricultura. Se preconizează crearea unui fond de subvenţionare a producătorilor agricoli în valoare de 30 mln lei.

Toate acestea au loc pe fundalul unor indicatori macroeconomici preponderent pozitivi prognozaţi pentru anul viitor - creşterea PIB cu 5,0%, un nivel minim al inflaţiei de 4,5% şi o rată de schimb a valutei naţionale de pînă la 15,2 lei pentru 1 dolar SUA.

Totuşi, care este sursa acestor venituri? Cea mai mare parte a lor (65,0%), ca şi pînă acum, va proveni din contul TVA şi al accizelor. Veniturile nefiscale vor constitui nu mai mult de 421,5 mln lei. Spre deosebire de bugetele unor ţări europene, veniturile provenite din urma impozitului pe pămînt şi pe proprietatea imobiliară sînt destul de mizere - de doar 4,2%. În plus, Ministerul Finanţelor mizează pe granturile donatorilor (289 mln lei) şi pe veniturile de la privatizare estimate la circa 304 mln lei.

După examinarea proiectului bugetului pentru 2004, apare involuntar un sentiment de părere de rău faţă de cei care l-au elaborat, faţă de Guvern şi, în sfîrşit, faţă de situaţia din ţară din anul care vine. Proiectul conţine prea multe "variablile necunoscute", principalele momente problematice fiind următoarele:

·    Va beneficia oare ţara de asistenţă din afară? În ce volum şi de la cine? Şi cum vor fi achitate datoriile acumulate? În acest scop în proiectul bugetului sînt prevăzute 371,9 mln lei (circa 24,5 mln dolari SUA), ceea ce e de 3 ori mai puţin faţă de plăţile precedente;

·    Cît de eficientă va fi micşorarea pragului de impozitare pentru înviorarea economiei? Nu va destabiliza oare aceasta partea de venituri a bugetului?

·    Va fi diminuată economia subterană (potrivit unor evaluări ale Departamentului de statistică aceasta constituie nu mai puţin de 1/3 din PIB), în special în domeniile unde s-a statornicit cel mai bine - produsele alcoolice, tutunul, produsele de benzinărit, medicamentele, valorile imobiliare şi operaţiunile de export-import?

·    Ce obiecte vor putea fi privatizate? "Moldelecom"-ul? Reţelele electrice din nordul ţării? Fabricile de vin? Fabricile "Zorile" sau "Viorica"? În anul curent privatizarea acestora nu a fost posibilă;

·    Trebuie oare să mărim în continuare cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat? N-ar fi timpul să punem în aplicare "planul Vasile Iovv", care prevede reorganizarea structurii şi funcţiilor Guvernului, dat fiind că aparatul unor ministere de ramură "consumă" într-un an mai mulţi bani decît decontează în buget întreprinderile "afiliate" acestor ministere?! Şi care poate fi calitatea aparatului de stat, atunci cînd din 32 de raioane nou-create doar 14 au prezentat proiectele bugetelor raionale ministerului de Finanţe în termenul stabilit?

·    Din ce surse va fi acoperită majorarea salariilor angajaţilor din sfera bugetară avînd în vedere că în prezent datoriile la neplata salariilor se cifrează la 176,5 mln lei (12,7 mln dolari SUA), în creştere faţă de luna precedentă cu 23,9 mln lei? Care vor fi sursele de plată a compensaţiilor sociale (211.7 mln lei) pentru unele categorii ale populaţiei (invalizi, veterani ai războiului, familii cu mulţi copii etc.)? În anul curent, acestea au consumat circa 14,0 mln dolari SUA, o mare parte din această sumă fiind acoperită de Comisia europeană, USAID şi alte agenţii donatoare.

Din toate acestea rezultă că proiectul bugetului pentru 2004 a fost elaborat cu mari dificultăţi. Orientarea lui socială este rezultatul sărăciei. Alte ţări elaborează "bugete de dezvoltare", noi însă alocăm pentru investiţii doar 90 mln lei (1,7% din cheltuieli!), iar pentru cercetările ştiinţifice - 66 mln lei, inclusiv pentru Academia de Ştiinţe - 3,2 mln lei, ceea ce e mai puţin decît sumele alocate pentru întreţinerea unor ministere.

Varianta iniţială a proiectului bugetului pentru 2004 este "copilul" Ministerului Finanţelor. Participarea la elaborarea proiectului a altor structuri guvernamentale, inclusiv a Ministerului Economiei, a fost minimală. De remarcat faptul că în însăşi structura cheltuielilor bugetului de stat ministerul Finanţelor este plasat în onorabilul compartiment 1 - "Servicii de stat cu destinaţie generală" (împreună cu Parlamentul, aparatul Preşedintelui şi Cancelaria de Stat a Guvernului), pe cînd ministerul Economiei, ca o rudă săracă, este plasat la coada tuturor ministerelor de ramură, în compartimentul 19 - "Alte servicii legate de activitatea economică".

În mod normal, ar fi de aşteptat ca participarea Ministerului Economiei, instituţia de frunte în stabilirea politicii economice, să fie decisivă la elaborarea reperelor ideologice şi a categoriilor de bază ale proiectului bugetului de stat. Iar pentru ca lucrurile să meargă şi mai bine, Ministerului Finanţelor, care posedă foarte bine tehnica elaborării şi executării bugetului după formula venit-cheltuială, i-ar fi necesar un partener şi un oponent.

În realitate, să recunoaştem, Ministerul Economiei s-a pomenit în această situaţie nu tocmai onorabilă din propria vină. Încă în primăvară, pînă la 31 martie, potrivit unui acord semnat cu FMI şi Banca Mondială, ministerul urma să definitiveze proiectul Strategiei creşterii economice şi de combatere a sărăciei (SCERS) pentru anii 2004-2006. În aceste condiţii, proiectul bugetului pentru 2004 urma să devină instrumentul prin care SCERS ar fi fost realizată în primul an şi ar fi preconizat nemijlocit soluţionarea problemelor-cheie din această perioadă.

Deoarece proiectul SCERS nu a fost finisat nici pînă în prezent (Guvernul a promis că în toamnă va consulta societatea civilă pe marginea acestui proiect), iar bugetul de stat pentru anul 2004 a fost elaborat de sine stătător, există două scenarii posibile de evoluţie a evenimentelor:

1. Parlamentul va discuta şi va aproba în regim de urgenţă şi în mod superficial proiectul bugetului pentru 2004, trecînd cu vederea nenumăratele "variabile necunoscute" din proiect, iar în procesul de executare a bugetului acesta va fi supus unor multiple modificări şi completări aşa cum s-a întîmplat în 2003.
    
2. Discutarea bugetului va dura pînă la sfîrşitul anului curent, iar aprobarea lui va avea loc în primul trimestru al anului 2004. În acest caz, va exista posibilitatea discutării conţinutului şi neclarităţilor din proiect cu misiunile FMI şi ale Băncii Mondiale care sînt aşteptate la Chişinău la toamnă, dar şi cu alţi donatori, sau chiar vor putea fi întreprinse acţiuni ferme de lansare a unui al doilea "val de reforme" şi de participare practică a Moldovei la procesele de integrare europeană.

În mod evident, cel de-a doilea scenariu este preferabil. Însă pentru realizarea acestuia este necesară conlucrarea creativă a Parlamentului şi Guvernului alături de Ministerul Finanţelor. Un lucru este clar: ne aşteaptă un an extrem de dificil din punct de vedere financiar.

Paradoxul constă în aceea că problemele bugetare ale ţării se agravează în mod alarmant pe fundalul unor rate pozitive, potrivit datelor statistice, de creştere a PIB-ului cu 2,1% în 2000, cu 6,1% în 2001, cu 7,2% în 2002 şi cu nu mai puţin de 7%-8% în 2003. Prognozele pentru 2004, atît cea a Guvernului (5,0%), cît şi cea a experţilor străini (4%-5%), sînt la fel de optimiste. Despre default deocamdată nu se vorbeşte. Poate, într-adevăr, vom scăpa nevătămaţi şi de data aceasta? Poate ne vom convinge încă o dată de adevărul maximei "Nu există fortăreţe care să nu cadă în faţa bolşevicilor"?